Capitolul 10 începe o „paranteză” care continuă până în capitolul11:14, (asemenea parantezei din capitolul 7), necontribuind la progresul naraţiunii evenimentelor, ci doar prezentând diferite aspecte ale acestor evenimente profetice ale perioadei de Necaz. În acest capitol facem cunoştinţă cu "un alt înger puternic" care are în mână un "sul mic" ce conţine probabil restul de lucruri care se vor desfăşura în acel timp, lucruri care vor culmina cu Venirea lui Cristos în slavă şi aşezarea Împărăţiei Sale milenare pe pământ. Expresia "nici o amânare" (vs.6) ne arată importanţa şi seriozitatea planului profetic al lui Dumnezeu, lucruri care trebuie să ne facă să ne revizuim atitudinea faţă de Cuvântul Său şi să ne asigurăm că nu numai îl acceptăm şi ne conducem viaţa după El, dar şi îl vestim la toţi oamenii cu care avem contact, câtă vreme mai este har!
Capitolul 9 continuă judecăţile lui Dumnezeu peste pământ începute în capitolul 8. Dacă primele 4 judecăţi au fost de natură fizică, afectând o treime din pământ, următoarele 2 judecăţi ce se vor abate peste pământ vor fi de natură spirituală şi vor avea ca ţintă oamenii. Acest capitol ne prezintă 2 mari armate demonice care se vor abate peste pământ în vemea Necazului pentru a executa judecata lui Dumnezeu peste oamenii necredincioşi. Deşi aceste judecăţi sunt extrem de intense, răspunsul oamenilor rămaşi în viaţă va fi nepocăinţa lor şi continuarea în păcatele închinării demonice, idolatriei, crimelor, vrăjitoriilor, desfrânării şi furturilor. În lumina acestor adevăruri trebuie să ne cercetăm astăzi şi să ne pocăim de oricare ar fi păcatele noastre din categoriile antemenţionate, câtă vreme mai putem beneficia de îndurarea lui Dumnezeu. (2 Cor.6:2b)
